Manastirea Sfintii Imparati Constantin si Elena de pe Movila lui Burcel

Scurt istoric

Mergand pe Drumul National Iasi-Vaslui, dupa intrarea pe teritoriului judetului Vaslui, pe partea dreapta a drumului se afla Movila lui Burcel, o formatiune naturala pitoreasca, cunoscuta pentru legenda despre un taran inzestrat cu pamant de catre domnitorul ªtefan cel Mare si Sfant (1457-1504). Legenda spune ca prin anul 1498 domnitorul insotit de alaiul sau s-a intalnit cu un taran fara o mana (soimanul Burcel care luptase alaturi de domnitor la Razboieni) care ara de zor o movila de pamant, in zi de duminica. Þaranul a fost intrebat de domnitor de ce munceste in zi de duminica, la care el a raspuns ca nu are pamant si ca, pentru a-si hrani familia, trebuie sa munceasca din greu la fratele sau care ii imprumuta un plug si un bou doar duminica pentru a-si ara micul sau ogor. Conform legendei, domnitorul ªtefan cel Mare i-a dat lui Burcel sase pungi cu galbeni pentru ca sa-si cumpere boi si plug.

In zona a existat o familie cu numele Burcel (sau Purcel), care a stapanit mosii si a dat tarii dregatori de seama, pierzandu-si insa proprietatile in secolul al XVII-lea. Zona mai este cunoscuta si ca rezervatie botanica, cu numeroase specii rare din flora Moldovei. In fiecare an, la data de 21 mai, pe Movila lui Burcel are loc un festival folcloric, cu formatii si interpreti din mai multe judete si, uneori, si din Republica Moldova.

Dupa Revolutia din decembrie 1989 care a rasturnat de la putere regimul comunist ateist, s-a inceput constructia de noi lacasuri monahale si redeschiderea celor inchise de fostul regim. Episcopia Husilor, desfiintata in anul 1949 de catre comunisti prin contopire cu Episcopia Romanului, dispunea inainte de al doilea razboi mondial de peste 100 de manastiri si schituri, care dupa Decretul nr.410/1959 au fost in totalitate desfiintate sau transformate in depozite si CAP-uri.

In anul 1993, fusese sfintit in apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Manastirii "ªtefan cel Mare si Sfant". Staretului manastirii respective, arhimandrit dr. ªtefan Gusa, i-a venit ideea sa ridice un nou asezamant monahal chiar sus, pe varful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este inscrisa in lista monumentelor istorice din Romania cu valoare memoriala la pozitia 38D019 si pe deasupra este si "rezervatie naturala botanica", protejata de lege, el a luat legatura cu autoritatile in drept sa dea autorizatie de constructie (Academia Romana filiala Iasi, Ministerul Culturii - Directia Generala a Patrimoniului Cultural National, Secretariatul de Stat pentru Culte si Episcopia Romanului si Husilor). Ca urmare a aprobarilor primite, el staretul a incheiat un contract de inchiriere pe teren cu Primaria Miclesti. Apoi s-a intocmit un proiect de executie si s-a obtinut Autorizatia de constructie nr.51/31.10.1996 din partea Consiliului Judetean Vaslui.

Ca urmare a acestor aprobari, la data de 21 mai 1996, P.S. Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, a fost delegat de Episcopia Romanului si Husilor si a oficiat slujba de sfintire a locului unde urma sa fie ridicata noua manastire. In decurs de un an (1996-1997) au fost ridicate trei case si o bisericuta de lemn, care au fost sfintite la 21 mai 1997 de catre P.S. Ioachim Mares, episcop al reactivatei Episcopii a Husilor.

Lucrarile au continuat si in prezent exista trei corpuri de chilii, un aghiazmatar frumos sculptat in lemn de stejar, o bucatarie de vara, un adapost pentru vite, un grup statuar constand din trei cruci, o harta a Moldovei in hotarele ei firesti si o statuie reprezentand Dacia Traiana, precum si un bust al lui ªtefan cel Mare.

In toamna anului 2005, in urma unui scurtcircuit, biserica Manastirii "Movila lui Burcel" a ars. In locul bisericii mistuite de incendiu, au fost construite alte doua biserici, una de lemn pentru calugari si alta de piatra, pentru cetatenii care vin sa se roage la manastire [1]. In prezent, se intentioneaza amenajarea fie a unui camin de copii, fie a unui azil de batrani [2], sau poate chiar a amandoua la un loc.

La manastire nu exista apa potabila, desi s-a forat pana la 300 metri adancime. S-a reusit totusi captarea catorva izvoare de coasta la circa 1 km de manastire, dar din lipsa de fonduri nu s-a reusit sa se faca aductiunea apei pana sus, in prezent apa fiind adusa cu "sacaua" de la 2 km, de la cealalta manastire.


Hramul manastirii este sarbatoarea Sf. Imparati Constantin si Elena (21 mai), Intrucat imparatul bizantin Constantin cel Mare este cel care a legiferat Duminica ca zi de odihna prin Edictul de la Milan (313), iar ªtefan cel Mare i-a dat sase pungi cu galbeni lui Burcel ca sa-si cumpere boi si plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihna, Duminica.

Complexul manastiresc

Toate constructiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este captusita in interior cu polistiren si lambriu, iar in exterior cu sita (dranita), acoperisul fiind de asemeni din sita. Sculptura interioara a bisericii (strani, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade si catapeteasma) a fost realizata in lemn de stejar de o echipa de artisti populari condusa de Ovidiu Þuca din Vanatori Neamt, iar pictura catapetesmei apartine profesorului C. Ciubotaru din Targu Neamt.

Grupul statuar format din trei cruci de pe Movila reprezinta fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfanta Treime, fie cele trei provincii romanesti, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfantul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Manastirea "ªtefan cel Mare si Sfant", Constantin cel Mare - cel care oficializeaza crestinismul si ªtefan cel Mare - cel care a aparat crestinismul, dupa caderea Constantinopolului sub turci (1453). Soclul monumentului urmeaza sa fie placat cu scene din viata voievodului ªtefan cel Mare al Moldovei, iar de o parte si de alta a crucilor se intentioneaza sa se sculpteze in lemn, piatra sau sa se toarne in bronz sau fonta pe ªtefan cel Mare si pe Burcel cu boul in brazda, asa cum l-a intalnit ªtefan cel Mare in acea zi de Duminica a anului 1498 [3].

Celalalt monument care cantareste cateva zeci de tone si a fost realizat in anul 1994 de sculptorul Gheorghe Alupi, este al unei femei din bronz. Femeia, care simbolizeaza Dacia Traiana, este prezentata cu ambele maini ridicate deasupra capului rupand Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotarat anexarea de catre URSS a Basarabiei, uitandu-se spre harta Moldovei cu cetatile lui ªtefan cel Mare de pe malul Nistrului: Cetatea Hotin, Cetatea Soroca, Cetatea Orhei, Cetatea Tighina, Cetatea Alba si Cetatea Chilia. In centrul hartii, este reprezentat maresalul Ion Antonescu ordonand trecerea Prutului in 1941 si soldatii care au eliberat Basarabia si care au fost macelariti dincolo de Prut in localitatea Þiganca, fata in fata cu localitatea Murgeni, dincoace de Prut.

Sursa: Wikipedia